Sport & Sanatate

Alimentația noastră cea de toate zilele….

Revin la un subiect mereu actual, alimentația. Bineînțeles că mă voi axa mai mult pe discuția despre ce mănâncă piticii.

Probabil că de când am devenit mămică am devenit un pic mai atentă cu etichetele și sursa alimentelor.

Dacă mergeți în supermarket, majoritatea fructelor și legumelor sunt din Turcia, Olanda, Spania. Ceva românesc puțin probabil să găsim. Ultima dată de exemplu am găsit doar mere românești.

Am luat acum 3 luni (!!!) portocale și grepfruit. Pentru suc, pentru mine (nu săriți mămici). A mai gustat și copilul, recunosc. Totuși am dat acum câteva zile peste vreo 3 portocale și 2 grepfruit. Și le-am inspectat cu atenție, m-am gândit că poate au mucegăit sau poate s-au uscat sau s-au înmuiat prea tare. Ei bine nu. Erau la fel ca acum 3 luni când le-am luat. Și m-a pus pe gânduri treaba asta. Adică toate lucrurile astea ajung la noi în stomac, în sistem. Și oare mai trebuie să ne mirăm de imunitate scăzută? Mai trebuie să ne mirăm de bolile ciudate care apar? de virozele ciudate care trec foarte greu?

Dacă alimentele pe care le mâncăm, care cred eu ar trebui să fie sursa noastră de sănătate și energie, sunt așa, noi cum să fim bine dacă băgăm toate lucrurile astea în sistemul nostru?

 

Zilele trecute mă uitam la un soi de scandal mediatic despre puiul vopsit, vesel și fără griji sau așa ceva…. Am luat o singură dată pui din acela și mi s-a părut identic cu celelalte, doar că era colorat cu ceva galben. Din comerț nu mai cumpăr pui de mult timp deja iar copilului nu îi dau pui cumpărat. Decât să mănânce hormoni și antibiotice mai bine mănâncă pâine cu gem, de exemplu. Vorbim de gem făcut în casă, pentru că avem norocul să avem bunici care se ocupă de provizii și mereu ne fac de toate. La fel și cu puii, avem noroc că se ocupă să îi facă rost de pui crescut la țară, care mănâncă ce trebuie.

Dar totuși, discuția rămâne, și problema este nu doar aceea că mănâncă copiii dar mâncăm și noi! Și degeaba suplimentăm cu vitamine sintetice. Cred că avem aport nu de vitamine și minerale ci de plastic, pesticide, hormoni și alte substanțe periculoase care nu ar trebui sub nici o formă să ajungă în sistemul nostru digestiv. Și uneori ne păcălim cu diete și sucuri “sănătoase” din fructe și legume stropite și ceruite frumos. Și mereu punem și coaja pentru că este plină de vitamine, nu? 🙂

 

Într-un fel îi înțeleg pe vegani, dar totuși și ce mănâncă ei sunt tot stropite și injectate.

Uneori am impresia că este o mare conspirație. Teoria conspirației. Sau poate chiar așa este?

Este frustrant când te gândești că nu ai opțiuni să mănânci sănătos, sau dacă sunt câteva sunt foarte scumpe. Poate este și asta un soi de selecție naturală………

 

Cred că ideal este să ai o bucată de teren undeva unde aerul este super curat, să ai timp să te ocupi și să cultivi de toate, astfel încât și hrana pe care o prepari în casă să fie sănătoasă. Ideal…. Dar cât de real?

O altă problemă este timpul pe care îl avem, care pare să intre la apă din ce în ce mai mult. Timpul pe care îl avem pentru noi, pentru copii, pentru familie, pentru pregătirea cinei de exemplu, pentru mesele în familie așa cum era odată, când ne strângeam toți în jurul mesei și povesteam și râdeam. Sunt nostalgică. Mi-e dor de vremurile copilăriei, vremuri când mâncarea era simplă, dar cea mai bună pentru că erau toți în jurul mesei.

 

Mai putem să revenim la vremurile acelea oare? Mai putem avea speranță că mâncăm ce este util organismului?

Voi cum faceți? De unde vă procurați chestiile sănătoase? Ceva idei?


foto pixabay

Tagged , , , , ,

2 thoughts on “Alimentația noastră cea de toate zilele….

  1. Aceleasi dileme si la noi. Pe scurt, stim deja la ce sa ne orientam, unde le gasim, am studiat toate etichetele. De principiu cautam legume & fructe din Romania, daca nu gasim asa, ne orientam dupa cele aduse din Italia, daca nu sunt nici asa, ne lipsim. Nu facem compromisuri la ulei de palmier, rapita in loc de ulei de floarea soarelui ori masline, la margarina in loc de unt, la mono-, poli-, si alte denumiri dubioase, de obicei ne orientam imediat dupa lungimea descrierii ingredientelor, daca e stufoasa, nu ne mai obosim sa verificam. Daca sunt 4,5 elemente in descriere, e altceva.
    Cumparam crantanele gen biscuiti dulci si sarati, crackers, etc, de la Cosul bio, unde gasim produse de nisa, made in Ro, din ingrediente curate, putine la numar, au o larga gama de chestii ft ft bune. Sunt scumpe, intr-adevar, dar investim in sanatate. Sau de la raionul de chestii mai sanatoase, la un pret mai ridicat decat produsele standard. Sau din magazinele online. Iar vorba aceea ca mancarea sanatoasa nu e mai scumpa decat cea mai putin sanatoasa este o minciuna sfruntata. Alternativele sanatoase sunt cu mult, mult mai pricey decat restul, nu vrei sa stii cat dam pe mancare saptamanal, cine-ar auzi ar zice ca nu suntem normali. Dar altfel nu ai cum.

    Iar in ceea ce priveste stropitul fructelor si legumelor, de cand am aflat despre apa cu bicarbonat, cand era Ale micuta, de cele mai multe ori asa procedez. Le las in apa cu putin praf de bicarbonat timp de 10-15 min, fructul ei, fie mar, capsune, struguri, etc, fie rosiile, castravetii, ardeii pt salata.

    Cat priveste carnea, noi nu mai cumparam de vreo 11,12 ani, deci nu mai gatesc carne. Nu pot sa o vad in stare cruda. Buni mai gateste cu carne si avem saptamanal un fel principal care s-o includa, insa ea cu greu o accepta. Niciodata nu i-a placut. Dar o incearca, sa zicem, pt ca mananca ft ft putin, pt linistea noastra mai mult, in ceea ce priveste carenta de B12, desi suplinim pe partea de leguminoase.
    Cam asa arata la noi, acelasi struggle in ceea ce priveste jonglarea cu ce se mai poate gasi curat si neprocesat astazi.

    1. Dileme si iar dileme. Iar cand ai copil este cu atat mai greu sa decizi ce si de unde iei. Si da, sa mananci sanatos este foarte scump. Uneori ma gandesc ca ar fi mai interesant sa cultivam noi tot ce avem nevoie…..dar unde??

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *