Amintiri

Amintiri din sarcină – Partea I

poza-mica

Fiecare sarcină are o poveste. Fiecare sarcină devine o poveste din ce în ce mai frumoasă. Vă amintiți când i-ați auzit prima dată inimioara? Nu-i așa că este genul de moment care nu se uită niciodată?
Povestea noastră este așa… Eram în concediu în Egipt. A fost un concediul foarte frumos și chiar primul care mi s-a părut relaxant. Toată lumea și-a luat la cină paste. Niște paste cu usturoi. În mimentul acela am simțit cum mi se face rău imediat, eu neavând probleme de genul acesta. Dar rău rău, și cred ca multe mămici înțeleg ce spun. A fost prima dată când am simțit că se întâmplă ceva.
După terminarea concediului am ajuns înapoi la cabinet. Și cum fiecare are combustibilul lui, al meu se numea cafea. Una două….. Am băut prima cafea pe ziua respectivă și imediat am și  dat-o afară. Atunci am știut despre ce este vorba. Eram sigură că sunt insărcinată!

În weekend am făcut un test de sarcină și…surpriză! Sau nu, pentru că eram pregătită pentru momentul ăsta!! Deși te aștepti și ai toate indiciile că ești insărcinată parcă tot nu îți vine să crezi atunci când vezi două liniuțe!
Am sunat-o repede pe doctorița mea, care este extraordinară! Am fost să fac ecografie săptamâna următoare și…era acolo un ghemotoc mic…ghemotic mic de 5-6 săptămâni. Și acum am emoții când îmi aduc aminte. Parcă a fost ieri!!
Am ales să îmi urmăreasca sarcina o doctoriță tânără. A fost cea mai bună decizie pe care am luat-o! A avut mare grijă de mine, m-a urmărit cu atenție , mi-a dat cele mai bune sfaturi, răspundea mereu la telefon și cea mai importantă calitate a unui medic, poate mai ales obstetrician, este să fie OM. Mămicile știu la ce mă refer. Pe doamna doctor o puteți găsi aici.
Am fost și o pacientă destul de cuminte. Dar ca orice medic…am fost și dificilă cred. Așa sunt toți medicii care ajung pacienți la un moment dat…dificili.
Singura problemă pe timpul sarcinii au fost kilogramele acumulate… În primele 3 luni am slăbit cam 3-4 kg, pentru că nu puteam mânca mai nimic, abia abia reușeam să beau apă. Iar aversiunea față de mirosul de usturoi a durat toată sarcina și recunosc că a fost greu. Toate restaurantele gătesc cu usturoi… Acasă l-am scos de tot din meniu :)). Am încercat pe cât posibil să mănânc cât mai sănătos, cel puțin în primele 4 luni. Deși mă simțeam rău, reușeam să mănânc morocvi cruzi, mere, portocale, pâine și beam foarte mult lapte. Nu știu dacă aș numi asta chiar o poftă de gravidă… Eu nu am crezut în treaba cu poftele poate tocmai pentru că toată viața am fost o pofticioasă :)). Ei bine, din jumătatea a doua a sarcinii am început să mănânc. Mi-a revenit pofta de mâncare, nu mă mai simțeam rău și am simțit nevoia să compensez. Mare greșeală pentru că am luat foarte mult în greutate… Dacă voi mai face un copil cu siguranță că nu voi mai proceda la fel, adică să mănânc orice și în cantitate mare. Da, știu că teoretic atunci ne este permis, dar conform sfatului medicului nu este ok nici pentru bebe nici pentru mamă. O voi ruga pe doamna doctor să scrie într-un articol viitor despre asta mai pe larg. Dacă doriți să mai răspundă și altor întrebări vă rog să le lăsați mai jos și va răspunde în cadrul articolului.

Am auzit multe gravide pe care starea de grețuri le împiedică să își desfășoare rutina obișnuită de igienă orală. Acum vorbind și din punctul de vedere al medicului stomatolog dar și din punctul de vedere al gravidei trecută prin starea aceea de rău, vă pot spune să nu renunțați. Periajul este foarte important. Știu că pare imposibil de realizat dar trebuie să îl efectuați cât de bine puteți. În caz contrar problemele deja existente se vor agrava și cred că o durere dentară este ultimul lucru de care avem nevoie pe parcursul sarcinii, iar dacă nu sunt probleme și periajul lipsește cu siguranță vor apărea. Deci nu renunțați. Cât de des puteți efectuați periajul corect.
Voi menționa aici că am făcut in fiecare trimestru morfologii, am făcut și testul de toleranță la glucoză, am făcut toate investigațiile pe care mi le-a recomandat medicul. Am avut încredere totală că își face meseria foarte bine. Asta cred că este important în relația medic-pacient. Să ai încredere în medicul tău și să ai încredere că îți face toate recomandările pentru binele tău/vostru.
Țin minte că pe la 15 săptămâni mă uitam în oglindă și nu se vedea burtica mai deloc. Eram un pic neliniștită în privința asta, deși ecografic era totul ok. Apoi când am început să pun kg a început să se vadă. Pe la sfârșitul sarcinii se vedea ca și când aveam doi bebei în burtică :)). Deci aveți grijă ce vă doriți pentru că se va întâmpla :)). După cum spuneam am luat mult în greutate (dar am dat jos tot și încă 4 kg, deci se poate nu vă descurajați). Dar a fost riscant în sensul că puteam face diabet gestațional. După cum spuneam data viitoare voi avea mai mare grijă cu kilogramele cu siguranța.

Pentru că sunt atât de multe de spus despre perioada sarcinii, voi mai reveni cu un articol în curând. Până atunci sarcină ușoară sau dacă ați născut deja să vă bucurați de bebei!

Sarcina voastră cum a fost?

 

foto unsplash

Tagged , ,

3 thoughts on “Amintiri din sarcină – Partea I

  1. Ecografia din fotografie este originala? Interesanta prezentare si instructiva. Expresivitatea fotografiei este amplificata de rigoarea si acuratetea textului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *