Într-o zi faină de…..încă vară, am fost să fac niște analize. La un centru de recoltat care lucrează și cu asigurările, adică se decontează analizele de către casa de asigurări. Toate bune și frumoase.
Istorioara începe așa: era dimineață devreme, chiar mult prea devreme, dar oricum….ora 7 sună ceasul și în mare viteză, ca de obicei doar știți că eu sunt cu viteza de dimineață, mă pregătesc să plec spre analize. Cât poate să dureze? Mă gândesc că voi sta poate o oră dacă am chiar ghinion. Rezist bineînțeles. Ajung la centrul de recoltare la ora 7.20, este foarte aproape de mine. O coadă….infernală este puțin spus. De ce? Pentru că era o singură fată la recepție deci responsabilă cu încasări, fișe și bineînțeles împăcat spirite agitate de oameni nerăbdători. Așadar, toată lumea la o singură coadă. Repet ora 7.20.
Până la ora 8 intraseră doar 2 persoane la recoltat. Ok…. Asteptăm. La ora 8 probabil că mulți dintre copii s-au trezit, prin urmare au dat năvală la analize. Vreo 5 copii de 2-3 ani, somnoroși și evident nemulțumiți de faptul că erau acolo în loc de parc :). Și încă vreo 4 copii de 8-9 ani. Copiii mici au prioritate, ok toată lumea înțelege. Eu una sunt de acord. Nu poți ține un copil mic fără apă și mâncare atât de mult. Cât de mult? Vă spun la final cât am așteptat eu și țineți cont de faptul că acești copii au ajuns la ceva timp după mine.
Între timp se face 8.30 si mai intră 3 gravide, tot prioritate normal. Până la ora 8.30 coada era deja afară. Am mai avansat în timpul acesta cu 2 adulți si 3 copii mai în față. Doamna de la recepție a văzut că este un pic agitație și ca să împace pe toată lumea a ales o varianta de mijloc și anume să ia un adult și o prioritate. Mi s-a părut destul de fair pentru toată lumea, mai ales că era singură singurică pe la recepție. Dar oamenii au început să fie nemulțumiți. Motivul este că intrau tot mai mulți copii și deci cei care deja stăteau de ceva timp își vor mai prelungi timpul de stat….. Unii dintre domnii și doamnele din față au început să se ia de doamna de la recepție și să îi spună că unii așteaptă de la ora 7, dacă au venit cu copiii să aștepte și ei la rând sau să le facă celor care vin pentru analizele copilului un program special de la 7 la 9 și să se încadreze…
Nu vreau să comentez faptul că o doamnă s-a băgat în fața mea, deși era doar la 2 persoane după mine. Nici acolo nu am comentat. Nu consider că educația se mai poate face după ce treci de o anumită vârstă.
Totuși am rămas pe gânduri….Oare așa nervoși și uricioși ne fac vremurile astea? Sau care este motivul pentru care ne comportăm așa? Oare uităm că suntem și noi oameni? Este adevărat că am și eu copil mic și poate sunt subiectivă, dar oricum nu concep ca un copil până în 5 ani să înțeleagă de ce trebuie să stea fără să bea apă și să mănânce atât de mult timp. Ce se poate întâmpla cu un om sau unui om să adune atâta ranchiună în suflet? Este de vină oboseala? Sunt de vină grijile? Poate întâmplările din viață care ne-au lăsat un gust amar…..Fiecare are povestea lui. Dar cred că trebuie să îi învățăm pe copii ce înseamnă să fii tolerant față de semenii tăi, să fii zâmbitor, curajos, integru și înțelegător.
Cert este că după 3 ore am ajuns și eu să îmi fac analizele. Yey! Deci cât ar fi așteptat acei micuți pentru analize? Probabil tot atât dar corul plânsetelor ar fi fost………gălăgios :))).
Vouă vi s-a Întâmplat să așteptați atât de mult pentru analize? Ați lăsat copiii să meargă înaintea voastră? Așa îi educăm oare să aibă răbdare?
foto unsplash
